Mario Draghi anunta masuri de extindere a programului QE

Banca Centrala Europeana (BCE) a dezvaluit in Decembrie noul pachet de masuri de stimulare economica si prevenire a unei posibile deflatii ce prevede o reducere drastica a ratelor de dobanda si extinderea programului de cumparare de obligatiuni, de cel putin 360 miliarde de euro, pana in 2017. Cu toate acestea, investitorii nu au fost deloc impresionati.

BCE, cu sediul la Frankfurt, va extinde programul de relaxare cantitativa (QE) pana cel putin in martie 2017, la rata actuala de 60 miliarde de euro pe luna si extinde activele achizitionate, prin includerea datoriilor locale si regionale, dupa cum a afirmat chiar presedintele bancii centrale, Mario Draghi. Aceasta decizie vine dupa ce, din martie anul acesta, BCE a extins achizitiile lunare de la aproximativ 13 miliarde de euro, la 60 miliarde de euro.

Cu putin inainte de anuntul deciziei BCE, de saptamana trecuta, Consiliul Guvernatorilor a redus rata de depozit cu 10 puncte de baza, la minus 0,3%.

Cu toate acestea, pietele financiare au reactionat cu scepticism la introducerea unui nou stimul de catre BCE. „Asteptarile erau prea mari, iar asta este tot ce a putut face”, afirma Marco Valli, economist-sef pe zona euro la UniCredit SpA din Milano. „Cred ca este vorba de un amestec de viziune a lui Draghi si de atitudinea conservatorilor, care il tin cu un pas inapoi, insa Draghi doreste sa mai pastreze ceva praf de pusca, in cazul in care va fi nevoie de mai mult”, comenteaza Valli.

Mario Drahi a confirmat, intr-o conferinta, ca deciziile Consilului Guvernatorilor nu au fost unanime, dar a fost „o foarte larga” majoritate in favoarea acestora. Factorii de decizie germani, de exemplu, au accentuat ideea perseverentei in redresarea economica si au dat mai putina importanta inflatiei scazute, argumentand impotriva necesitatii unor noi stimuli. Ca raspuns, Draghi a spus ca este nevoie de timp pentru ca aceste masuri sa fie apreciate si a cerut o reducere a ratei de depozit „adecvata”.

„Decizia a fost luata pentru a asigura o revenire a ratei inflatiei sub 2% si pentru o ancorare a anticipatiilor inflationiste pe termen mediu”, dupa cum a precizat presedintele BCE, care a adaugat, totodata, ca”facem mai mult, pentru ca functioneaza”.

Revenirea economica a celor 19 state din zona euro nu este suficient de rapida pentru a aduce inflatia aproape de ceea ce BCE defineste stabilitatea pretului sau castiguri anuale sub sau aproape de 2%. Rata inflatiei s-a mentinut la 0,1% in noiembrie, iar rata de baza a alunecat la 0,9%, de la 1,1%, sub efectul de balansare a preturilor la energie si alimente.

Draghi a semnalat, acum mai bine de o luna, ca oficialii BCE „vor face tot ceea ce trebuie pentru a creste cat de repede posibil inflatia”, in conditiile pericolului reinstalarii deflatiei (in aprilie zona euro a iesit din deflatie), iar BCE va folosi toate instrumentele de care dispune in acest sens.

Mario Draghi a mai anuntat ca BCE va reinvesti principalele plati de active achizitionate in cadrul programului QE, insa nu a dat detalii cu privire la problema datoriilor autoritatilor locale si regionale, rezumandu-se la a afirma „ca vor fi comunicate in timp util”. Totodata, BCE a anuntat ca va continua sa ofere bancilor atata lichiditate cat vor cere acestea, cel putin pana la sfarsitul lui 2017.

Reinvestirea principalelor plati „este una dintre cele mai importante masuri”, a tinut sa mentioneze Draghi, in conditiile in care „ne propunem sa mentinem gradul de cazare monetara si un mediu favorabil pentru lichiditate, pe un orizont mai lung de timp fata de cat s-a spus pana acum”.

Yves Mersch, membru in board-ul executiv, a confirmat faptul ca refinantarea „a fost cel mai important element” de decizie politica. QE a prevenit deflatia si o posibila recesiune, iar imapctul politicii de pana acum nu ar trebui sa fie subestimata”.

In contextul noilor decizii, BCE si-a improspatat si estimarile, astfel ca a revizuit in usoara scadere prognoza de inflatie. Asadar, pentru 2016 , aceasta este de 1%, de la 1,1%, iar pentru 2017, de 1,6% de la 1,7%. Prognoza pentru cresterea economica in 2016 a fost mentinuta la 1,7%, iar pentru 2017 a fost revizuita la 1,9%, de la 1,8%.

Oricum, „redresarea economica in zona euro continua sa fie afectata de perspectivele de crestere redusa pe pietele emergente si de comertului global moderat”, a mai spus Mario Draghi, care a adaugat ca „aceste riscuri au potentialul de a cantari asupra cresterii la nivel global si a cererii externe pentru exporturile din zona euro si asupra increderii pe scara mai larga”.

Desi, datele privind cresterea economica pentru al treilea trimestru din 2015 au aratat o evolutie intr-un ritm usor mai lent comparativ cu cele trei luni anterioare, increderea consumatorilor ramane relativ ridicata, pe fondul cererii interne robuste.

Oricum, Draghi a tinut sa sublinieze ca banca centrala are mai multa munitie la dispozitie, insa noile decizii ar trebui sa fie suficiente.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *